Athénée Palace – amintiri din timpul războiului (VI)

Continuare din numărul trecut

Printre femeile frumoase care se puteau întâlni la Athénée Palace era Ileana Kerciu (născută Pociovălișteanu), care era fiica nelegitimă a lui Leonard, marea stea a operetei române¹. A fost una din cele mai extraordinare aventuriere ale generației mele. Am întâlnit-o de câteva ori pe vremea când avea o legătură cu Mihai Brâncoveanu, care mi-a prezentat-o. Era o blondă foarte atrăgătoare, îngrijit coafată, elegant îmbrăcată și cu buzele totdeauna intens fardate. Era agreabilă, veselă, dar nu strălucea nici prin cultură, nici prin inteligență. Era înrudită cu Guță Tătărescu. Când a apărut la Athénée Palace era văduvă, căci soțul ei, Virgil Kerciu, aviator de elită, murise într-un accident de avion.

V. Kerciu

Frumoasă cum era, l-a cucerit pe Mihai Antonescu, care i-a făcut cadou, printre altele, casa în care acum se află muzeul Zambaccian. Când lucrurile au început să evolueze negativ pe frontul de est, mama Ileanei, Lenuța Pociovălișteanu, o olteancă din Târgu Jiu frumoasă și deșteaptă, s-a speriat și a făcut presiuni mari asupra lui Antonescu până ce acesta a expediat-o pe Ileana în Elveția cu o sumă de bani acceptabilă. Viața ei a continuat ca o telenovelă.

Ileana Kerciu

Nu știu cum mama ei de la București a aflat că în hotelul în care locuia Ileana a descins Arde Bulova, unul din regii ceasornicelor din SUA. Imediat a pus mâna pe telefon și într-o lungă conversație i-a expus fiicei ei tot ce trebuie să facă pentru ca să prindă în mrejele ei pe milionarul respectiv². Printre indicații erau și cele referitoare la modul cum să se machieze și să-și rujeze buzele. Ascultătoare, Ileana a executat pas cu pas planul mamei ei. Rezultatul a fost stupefiant. A reușit nu numai să intre în patul lui, dar Bulova a luat-o în America, s-a însurat cu ea și i-a transferat o parte importantă din averea lui. I-a făcut cadou și o sculptură a lui Brâncuși³ pe care a achiziționat-o cu modica sumă de 7,000 de dolari. Era vorba de Muza care azi se află la muzeul Guggenheim din New York. Gurile rele spun că Ileana o folosea drept o greutate care să țină ușa salonului deschisă.

Din cauza intrigilor surorilor lui Bulova mariajul nu a ținut foarte mult și ceasornicarul nostru i-a intentat un proces de divorț. Numai că soarta a vrut ca Bulova să moară de cancer în cursul procesului, așa că Ileana noastră a rămas moștenitoarea averii, spre furia cumnatelor ei care și puseseră mâna pe bunurile milionarului, inclusiv statuia lui Brâncuși pe care au donat-o lui Peggy Guggenheim⁴ pentru muzeu. Ileana, care între timp se încurcase cu una din marile figuri ale baroului newyorkez, Arnold Krakower, printr-o serie de procese cu peripeții⁵ a recuperat ceea ce i se luase, inclusiv Muza lui Brâncuși, pe care a vândut-o cu 600,000 de dolari, realizând un câștig impresionant. Telenovela însă continuă.

A. Lindt

După o scurtă aventură cu regele Petru II al Serbiei, care între timp s-a îmbolnăvit grav de o ciroză hepatică, Ileana reușește performanța uluitoare de a se mărita cu August Lindt, ambasadorul Elveției de la Washington, care nu numai că era foarte bogat, căci era proprietarul celei mai mari fabrici di ciocolată din Elveția, dar era și unul din cei mai abili diplomați ai vremii care a dus la bun sfârșit misiuni extrem de importante. Cu acesta a avut un fiu, Nicolae, despre care nu știu nimic. Când soțul ei a fost numit ambasador la Moscova, Ileana a refuzat să-l urmeze în lumea comunistă de unde fugise, ceea ce a dus în curând la despărțirea lor.

Ileana a mai trăit la New York până prin anul 2000 când s-a mutat în Florida, unde a murit la 90 de ani.

Niciodată nu am înțeles cum această femeie cu o inteligență mediocră și o cultură relativă a putut să cucerească oameni de o remarcabilă inteligență și cu o reușită socială de excepție. Am stat de vorbă cu ea. Avea o conversație neinteresantă, banală, de o platitudine plictisitoare. Probabil era odihnitoare, cum spunea Talleyrand de ducesa de Périgord, tot o femeie frumoasă, dar cu o inteligență discutabilă.

Unii se temeau de ea căci Kerciu a murit repede căzând cu avionul, Mihai Brâncoveanu a căzut și el tot cu avionul, Mihai Antonescu a murit executat de comuniști, Bulova a plecat în lumea cealaltă timpuriu răpus de cancer, Petru II a murit de ciroză. Oricum a fost un personagiu de roman, plină de noroc, dar și admirabil călăuzită de o mamă de excepție.

Pe mama ei nu am cunoscut-o decât indirect din spusele prietenii ei Adina Hoisescu și din lectura unor scrisori ale sale. Am mai aflat multe despre ea de la un domn Protopopescu, cu care a trăit ani de zile, care era proprietarul unor mori mari comerciale la Slatina și la Pitești (în Târgul din vale). Era o femeie deosebită, fascinantă cu un farmec special și de o inteligență nativă remarcabilă. Locuia în București într-o casă mare și frumoasă din actuala piață Ch. de Gaulle. După terminarea războiului s-a agitat în cercul principesei Ileana și a cochetat la un moment dat cu unele grupuri de rezistență anticomuniste. Între timp, în casa ei s-a mutat Petru Groza, cu care a avut o legătură interesantă. Dându-și seama că supraviețuirea ei în lumea comunistă era periclitată, l-a rugat pe Petru Groza să-i aranjeze o excursie la Istanbul. În timpul acesteia era obsedată că va fi arestată chiar pe vapor. Ca să evite o astfel de catastrofă, a avut ideea extraordinară să-l atragă pe telegrafistul vaporului care atunci când a primit telegrama care cerea sechestrarea ei, a distrus-o. Amândoi au coborât de pe vas la Constantinopol și au cerut azil politic. Lenuța noastră a găsit un ofițer american care a dus-o în SUA. Aici nu știu cum a pus mâna pe un milionar, van Hoof, cu care s-a măritat și cu care a dus o viață fericită la New York, de unde îi scria regulat Adinei Hoisescu. Pare un basm sau un serial tip soap opera.

Continuare în numărul viitor

NOTE:

¹ Nae (Nicolae) Leonard (1886-1928) a fost cel mai renumit tenor de operetă din România și unul din cei mai frumoși actori ai noștri. A avut succese remarcabile în Franța (Paris și Lyon). Nu l-am cunoscut, dar am aflat multe despre el de la prietenul său V. Maximilian și de la văduva lui care ambii mi-au fost pacienți.

² Conversația mi-a fost relatată de Adina Hoisescu, prietenă și rudă cu Lenuța Pociovălișteanu, care a asistat la ea.

³ Ileana îl cunoștea bine pe Brâncuși, ambii fiind din Târgu Jiu.

⁴ Peggy Guggenheim (1898-1979), istorică de arte autodidactă, milionară, colecționară și mecenă americană, fondatoarea Colecției Peggy Guggenheim de la Veneția.

⁵ Printre care și decesul judecătorului implicat în instruirea procesului.