„În primul rând doresc să mulțumesc Maestrului Dinu Săraru, fondatorul Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală «Niște Țărani», pentru premiul acordat și generoasa prezentare făcută lucrării mele.

Vă mărturisesc că mă simt deosebit de onorat pentru distincția acordată.

În această intervenție doresc să subliniez trei idei, cuprinse în carte, pe care le apreciez ca având o semnificație deosebită.

Prima referire aș vrea să o fac cu privire la tema lucrării, respectiv Capitalul în România postcomunistă.

De ce despre capital? Pentru că realizarea capitalului în România coincide în timp cu procesul fondării capitalismului, după prăbușirea socialismului, mutația politică, economică și socială unică în istorie.

La rândul său, conceptul de capital, prin conținut, prezintă o încărcătură complexă de natură politică, economică, socială și culturală, reflectând noile relații dintre operatorii care acționează în economia de piață.

Referindu-se la capital, Benjamin Constant, avocat și membru al Adunării Naționale a Franței, afirma în 1819 că „democrația actuală, spre deosebire de cea antică, bazată pe sclavie și războaie perpetue, se fundamentează pe capital”; deci, altfel spus, nu poate exista o democrație autentică fără capital.

A doua idee pe care doresc să o reliefez constă în faptul că volumul, calitatea, originea și comportamentul capitalului condiționează soliditatea democrației și eficiența funcționarii economiei de piață în orice țară.

În România, ca și în alte state fost comuniste, cu intensități diferite însă, capitalul a fost construit, și accentuez termenul construit, în mod accelerat, în numai un sfert de secol, sub acțiunea factorilor subiectivi și, precumpănitor, prin redistribuirea proprietății de stat, care a presupus muncă și economisire anterioare anului 1990. Aceasta, spre deosebire de capitalul clasic, care s-a format, și subliniez cuvântul format, în țările dezvoltate de astăzi, în timp îndelungat, de câteva sute de ani, printr-un proces natural de creștere organică, pe baza acumulării, de la o perioadă la alta, având ca fundament munca și economisirea.

Dacă în anul 1989 statul era unic proprietar în economie, în anul 2018 acesta mai deținea 12% din capital, iar sectorul privat 88%, din care 47% aparține investitorilor străini, iar 41% celor autohtoni.

Din analiza efectuată am constatat că volumul, structura pe ramuri și comportamentul capitalului în economia românească prezintă multe rezerve de îmbunătățire. Aceasta deoarece construirea capitalului, în principal prin redistribuirea proprietății de stat, s-a realizat ca efect al asimetriei dintre libertate și răspundere, promovate în legislația autohtonă după 1990. Referindu-se la acest tandem de valori, George Bernard Shaw menționa, la începutul secolului XX, că „libertatea înseamnă răspundere, iar de aceea, majoritatea oamenilor se tem de ea”.

În acest sens, trebuie precizat că utilizarea capitalului în economia de piață presupune, pe lângă oportunitatea obținerii profitului, ca manifestare a libertății în general, a celei privind inițiativa economică, în special, și asumarea riscului pierderii parțiale sau totale a capitalului ca expresie a răspunderii. Dacă nu se asigură un echilibru just între libertate și răspundere, rezultă un sistem politico-economic artificial, caracterizat printr-o combinație anormală între liberalismul politic, respectiv libertăți individuale neîngrădite, și un tip de comunism adaptat parțial cerințelor economiei de piață, caracterizat prin socializarea răspunderilor, ceea ce parțial se întâlnește și în România de azi. Deci, în fapt, este vorba de privatizarea libertății și socializarea răspunderii, asimetrie care erodează fundamentele democrației și ale țesutului economiei de piață.

A treia idee pe care vreau să o subliniez se referă la corecțiile necesar a fi aplicate, în economie și finanțele publice românești, raportat la situația acestora din prezent.

Practic, pe lângă recapitalizarea marii majorități a firmelor din economia reală, cu sume substanțiale, totalizând circa 33 miliarde de euro, pentru a se atinge nivelurile stabilite de lege, se impune și reformarea sectorului finanțelor publice, care este foarte tensionat și funcționează pe baze profund inechitabile.

După 30 de ani de la abolirea societății comuniste egalitariste, acum, când ne aflăm, parafrazând autentica sintagmă folosită de un personaj cu vorbă de duh din lucrarea Maestrului Dinu Săraru, Ultimul țăran din Slătioara, care spunea despre miezul nopții că ne găsim în «viul nopții», deci, acum când putem afirma că ne aflăm în «viul capitalismului românesc», considerăm că se impune, în mod pregnant, necesitatea evidențierii distribuției veniturilor și avuției individuale, pentru a se putea stabili la nivelul fiecărui cetățean sarcina fiscală în raport cu puterea contributivă a acestuia. Se asigură astfel, echilibrul necesar între cuantumul impozitelor și taxelor plătite la buget, pe de o parte și setul de bunuri și servicii publice (educație, sănătate, infrastructură etc.) de care beneficiază membrii societății, pe de altă parte, mecanisme care, în prezent, nu funcționează în România spre deosebire de țările dezvoltate și chiar raportat la unele țări din regiune, foste comuniste.

Am fost foarte plăcut impresionat când, citind cartea Maestrului Dinu Săraru intitulată Jurnalul unui personaj controversat, am constatat că Domnia Sa, pe baza acuității spiritului de observație a evoluțiilor și realităților din România, precum și a talentului excepțional de narator, a formulat, în plan sociologic, concluzii similare celor pe care le-am expus în lucrare, utilizând teoria economică și informațiile statistice. Astfel, Maestrul afirmă că:

  • «Mi s-a părut că era greșit cum evoluase lumea împărțită între bogați și săraci», referindu-se la perioada dinainte de 1944. «Și așa cred și acum, că împărțirea este, în esență, nedreaptă» (pagina 62).
  • «Eu credeam în experiența socială a țărilor nordice; existau atâtea argumente ale unei societăți echilibrate și moral și economic, astfel încât raportul dintre bogați și săraci să nu conducă la conflicte și la distanțe amețitoare, născătoare de conflicte» (pagina 65).
  • «Asistând la primitivitatea întoarcerii sau a mijloacelor cu care ne întoarcem noi la capitalism, nu pot să cred că nu există posibilități și că nu trebuie făcute eforturi să se găsească formule care să ducă la o societate întemeiată pe echitate» (pagina 66).

Doresc să subliniez că, în opinia mea, în aceste momente se impune ca decidenții, la toate nivelurile, să dea dovadă de înțelepciune și să se aplice așa cum susținea, cu deplin temei, academicianul Ioan-Aurel Pop cugetarea latină: «est modus in rebus», respectiv «există o măsură în toate», adică nu poți face orice vrei, ci numai ce se cuvine în raport cu normele legale și morale ale societății, cu binele individual și cel public.

Pe fondul adoptării reformelor menționate se obține creșterea încrederii între cetățeni și a acestora în instituțiile statului, precum și realizarea reconcilierii naționale, deziderat subliniat, într-o recentă lucrare, de profesorul Andrei Marga, ca fundamente ale bunăstării durabile a populației și păcii sociale.

În încheiere, pentru onoarea pe care mi-ați făcut-o, astăzi, Maestre Dinu Săraru, nu pot să spun, decât ceea ce relatați Dumneavoastră că vă ziceau spectatorii, în pauză și la sfârșitul piesei Niște țărani, la Teatrul Mic: «Să trăiți! Mulțumesc, Maestre!»

Premiile Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală “Niște Țărani” 2019

Marele Premiu – Marelui romancier și publicist Nicolae Dabija, membru al Academiei Republicii Moldova și al Academiei Române, strălucit reprezentant al scrisului românesc, lider al spiritualității basarabene, o voce unică, răsunătoare pe ambele maluri ale Prutului în favoarea ideii de unitate și identitate națională românească.

Marele Premiu – Prof. univ. dr. Florin Georgescu, Prim-viceguvernator al B.N.R., personalitate emblematică național în domeniul cercetării economice, financiare și bancare, pentru monumentala și excepționala lucrare, unicat în peisajul românesc Capitalul în România post-comunistă, riguroasă, complexă și profundă investigare științific- academică.

Premiul pentru artă teatrală – Teatrului „Anton Pann” pentru spectacolul acut social și actual Crăciunul președintelui, aplaudat la premieră de către autorul piesei, marele scriitor francez Pascal Bruckner.

Premiul pentru interpretare – Actorului Octavian Costin, interpretul remarcabil al rolului protagonist din spectacolul Crăciunul președintelui, de Pascal Bruckner.

Premiul pentru regie – Romancierei și regizoarei de mare talent Chris Simion-Mercurian, reprezentantă de frunte a tinerei generații teatrale, semnatară a regiei spectacolului Crăciunul președintelui, elogiată și de autor, marele scriitor francez Pascal Bruckner.

Premiul pentru jurnalism – Jurnalistei Maria Țoghină, creatoarea și realizatoarea inspirată a emisiunii de Radio „Serviciul de noapte…”, cu o mare audiență și un mare impact social.

Premiul pentru jurnalism – Postului de Radio România Oltenia, care sub direcția ziaristului Alexandru Mogoșeanu continuă să cucerească un mare auditoriu național prin emisiuni ancorate obiectiv în realitate și angajate social, cu o recunoscută și solidară autoritate.

Premiul pentru literatură și critică literară – Doamnei Mioara Bahna, critic și istoric literar, impusă atenției scriitoricești pentru verticalitatea unei critici literare riguroase și clasic profesioniste.

Premiul pentru administrație locală – Domnului Gheorghe Brebeanu, Primar al Comunei Runcu – Dâmbovița pentru priceperea și înțelepciunea cu care a reușit să fie 15 ani un om dăruit semenilor săi și pentru devotamentul întru păstrarea tradițiilor satului românesc la sărbătoarea „Răvășitul Oilor”.

Premiul pentru artă plastică – Sculptorului Radu Aftenie, strălucit urmaș al maeștrilor Cornel Medrea și Boris Caragea, pentru arta remarcabilă cu care a creat lucrări monumentale care au transmis emoție, bucurie întru omagierea valorilor românești.

Premiul pentru olimpism în școala țărănească – Agentului de Poliție Adelina Ionela Duna pentru rezultate remarcabile obținute întru însușirea tehnicilor și procedurilor polițienești în cadrul Școlii de Agenți „Vasile Lascăr” Câmpina.

Premiul pentru investiții în mediul rural – Domnului Ion-Valerian Alexie pentru performanțele obținute în managementul unei societăți comerciale si  crearea de locuri de muncă pentru locuitorii din mediul rural.

Premiul pentru inventică – Domnului Inginer Mihai Șuta, pentru invențiile brevetate la nivel național și internațional, realizate cu înalt profesionalism spre reducerea poluării, protejarea naturii și creșterea calității vieții.