Autor: Ștefan Mitroi

Vis cu berze

Am învățat chiar înainte de a merge la școală să vorbesc cu berzele. Prin intermediul stâlpilor de telegraf. Și numai după ce ele își părăseau cuiburile, plecând într-o direcție necunoscută. I se zicea toamnă acestei zile care...

Citeşte mai mult

Scrisul și aratul

Nu fac altceva decât ce făcea tata, ar pământul. Doar că pământul meu e coala albă de hârtie. Cu toate că aș putea să mă folosesc de calculator, scriu de mână. Întocmai ca tata, care făcea întocmai ca bunicul. Arau, cum s-ar...

Citeşte mai mult

Muntele de gheață

Râdeam de ea. Dar ce mai râdeam! Și nu fiindcă era bătrână, ci pentru că umbla toată ziua pe drum cu un coș de nuiele, în care zicea că strânge urmele fiului său, ce plecase în lume, uitând să mai vină pe-acasă. Măcar cu atâta...

Citeşte mai mult

Jocuri de altădată

Eu așa mi-aduc aminte, că erau mulți copii în curtea noastră, ca să se joace cu mine, care eram singur la părinți. Unul dintre ei era cerul. Sau nu credeți c-a fost și el într-o vreme copil?! Chiar în vremea în care eram și eu....

Citeşte mai mult
  • 1
  • 2