Autor: Ștefan Mitroi

Atunci când iarba ofta Ufff, ce-o fi fost în capul meu, zicea tataie Gheorghe, de mi-am lăsat fetele să se mărite atât de departe!Fetele de care zicea erau mama și sora sa, Vica, iar atât de departe însemna dincolo de pădure, în...

Dintotdeauna a fost așa, ca oamenii să secere grâul, fără să bage de seamă că-l seceră și grâul pe câte unul dintre ei. I s-a întâmplat chiar bunicului meu dinspre tata, care ajunsese primul la arie, așa cum făcea mereu, ca nu...

Florile dalbe (altele decât cele din colinde) Îl vedeam pe tata venind cu un miel în brațe de afară, din ger. Se înălbea aerul de la respirația mielului. Gerului îi plăcea să facă flori de gheață din ea. Se umplea curtea noastră...

Se întorcea pentru a douăzeci și opta oară acasă. Așa îi plăcea să spună, deși trăia de la vârsta de 30 de ani în America. Poate că aici ar fi trebuit să fie acum acasă pentru ea. Sau în țara cealaltă, în care i se născuseră...

Continuare din numărul trecut Pe urmă a venit războiul și fiul primului Pelencea, tot tâmplar și el, a plecat pe front. Aici a auzit de la un oltean un cântec despre o căruță făcută în întregime din flori. I-a mers la inimă...