I. După unele păreri

De ce „pe gânduri”?

În an, prea multe zile nu-s
Să nu rămâi pe gânduri dus,
Dar unii cad pe gânduri dacă
Nu știu cum răul să ni-l facă.

Minciunile pot fi absurde,
Dar cu picioare scurte nu-s,
Că dacă-ar fi – cum s-a scris – scurte,
N-ar fi ajuns atât de sus.

Darul mai-marilor lumii

Sunt liniștit că, de o vreme-ncoace,
Mai-marii lumii, pentru viitor,
Nu pregetă și chibzuiesc de zor
Cum să ne apere pe toți de pace.Înainte și după…

Le-a spus: „Vă jur că va fi bine.
De mă votați numai pe mine!”
Votându-l, n-ai cum să nu spui
Că bine-i este numai lui.

Cu pârele la „Nalta Poartă”
Plecau boierii să-i asculte.
Azi, și mai mulți jalbele-și poartă.
Fiindcă și porțile-s mai multe.

II. De o nobilă speranță,
Trăgând toți, a ajuns zdreanță
Evoluții

Aveam, acum un veac, la noi
Îmbogățiții de război,
Iar azi, prin noile soluții,
Îmbogățiți din revoluții.

Salvador Dalí, Metamorfoza lui Narcis, 1937