Europa ia atitudine în fața dezinformării venite din est și condamnă oficial Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat, la 23 august 1939, între Uniunea Sovietică și Germania nazistă. Astfel, joi, 19 septembrie 2019, Parlamentul European, organismul cu rol legislativ al Uniunii Europene, a adoptat Rezoluția Importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei 2019/2819(RSP). Rezoluția recunoaște – în ciuda informațiilor înșelătoare referitoare la acest document istoric, vehiculate în presa pro-rusă din spațiul est-european în ultimele două luni –, faptul că semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov a avut drept consecință declanșarea celui de-al doilea Război Mondial, prin atacarea Poloniei la 1 septembrie 1939.

În acest context, statele membre ale Uniunii Europene sunt invitate „să analizeze clar crimele și agresiunile săvârșite de regimurile comuniste totalitare, precum și crimele și agresiunile regimurilor naziste” (Rezoluția PE 2019/2819(RSP), punct 5) și „să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare (European Day of Remembrance for Victims of Stalinism and Nazism) atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și să sensibilizeze generația tânără, adăugând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programele școlare și manualele tuturor școlilor europene” (Rezoluția PE 2019/2819(RSP), punct 8). Comemorarea zilei de 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare, cu trimitere directă la amintirea zilei semnării pactului de neagresiune sovieto-nazist din 1939, a fost decisă de Parlamentul European în 2008, ca semn al respingerii extremismului, intoleranței și opresiunii; inclusiv Canada și Statele Unite ale Americii au ales să comemoreze această zi, fiind recunoscută drept Ziua Panglicii Negre (Black Ribbon Day).

În același timp, sunt de remarcat punctele 15 și 16 ale Rezoluției Parlamentului European, în care sunt recunoscute și profund dezavuate „eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice și a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic” (Rezoluția PE 2019/2819(RSP), punct 16). Mai mult, recunoscând faptul că „Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar”, face o invitație către societatea rusă de a privi „cu sinceritate tragediile propriului trecut” (Rezoluția PE 2019/2819(RSP), punct 15).

Am încercat să identific câteva dintre eforturile ruse de a distorsiona faptele istorice apelând la o sursă oficială de informare, website-ul euvsdisinfo.eu, lansat în 2015 de unitatea specială a Uniunii Europene de combatere a campaniilor de dezinformare venite dinspre Rusia, EU East Task Force. Potrivit specialiștilor, scopul lansării website-ului a fost monitorizarea și expunerea știrilor false și a campaniilor de dezinformare ruse sau pro-ruse, prezentarea realității factuale, explicarea narațiunilor negative sau a istoriei distorsionate și crearea unor narațiuni pozitive pro-europene. Astfel, în august și septembrie 2019, în strânsă legătură cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov și respectiv a declanșării celui de al doilea Război Mondial, au fost identificate mai multe cazuri de dezinformare sau informații înșelătoare legate de aceste momente, vehiculate în presa rusă sau presa pro-rusă din Europa de est.

Între 11 și 23 august au circulat informații care încercau să exonereze URSS de vina de a fi semnat acel pact de neagresiune și de a fi contribuit la declanșarea războiului, aruncând vina pe Polonia sau pe statele Vest-Europene: Soviet Union was forced to sign the Molotov-Ribbentrop Pact, la 20 august în „RIA Novosti” și la 13 august pe Baltnews.ee; USSR was forced to sign the Treaty of Non-aggression with Germany la 19 august pe RIA.ru; The Molotov-Ribbentrop Pact is being demonized by the European countries la 13 august pe Baltnews; The Molotov-Ribbentrop Pact did not trigger World War II. Russia was threatened by Germany and The Munich conspiracy of European powers launched the WWII la 11 august pe Baltnews; Signing of the Molotov-Ribbentrop Pact disturbed the UK’s expansionist plans in Europe la 22 august în „Sputnik Polska”; Polish nationalists are trying to refute evidence on Poland’s role in unleashing the Second World War la 23 august în „South Front”; The Baltic States benefitted from the Molotov-Ribbentrop pact la 23 august în emisiunea 60 Minut @ Rossiya 1. Între 1 și 9 septembrie a urmat o altă serie de informații denaturate referitoare la rolul Poloniei, al URSS-ului și al Pactului Ribbentrop-Molotov în declanșarea celui de al doilea Război Mondial: Poland posed a military threat to the USSR in 1938-1939, la 9 septembrie în „Sputnik Polska”; The USSR signed the Ribbentrop-Molotov Pact with Nazi Germany due to Poland’s aggressive foreign policy la 9 septembrie în „Sputnik Mundo”; The Soviet Union was forced to sign the Molotov-Ribbentrop Pact la 5 septembrie în „Sputnik Serbia”; The Molotov-Ribbentrop Pact played no role in unleashing World War II la 1 septembrie pe Strana.ua; USSR was not an aggressor in World War 2, it was forced to sign the Molotov-Ribbentrop Pact la 1 septembrie pe riafan.ru; Poland is the organizer of WWII and its main culprit and Poland is responsible for the unleashing of World War II sau The Soviet Union saved Poland from ruin after WWII la 1 septembrie pe Rossiya 1.

Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, 23 august 1939

Cele mai multe dintre aceste informații denaturate promovează în continuare narațiunile propagandei sovietice potrivit cărora al doilea Război Mondial sau „Marele Război Patriotic” a început la 22 iunie 1941 și nu la 1 septembrie 1939, URSS fiind de fapt o victimă nevinovată a agresiunii germane. Mai mult, războiul ar fi fost declanșat nu de încheierea pactului de neagresiune în prezența lui Stalin, ci de hotărârea oficialilor englezi și francezi de a semna Acordul de la Munchen în 1938, în urma căruia regiunea Sudetă din cadrul Cehoslovaciei a fost anexată de Germania. În realitate, URSS a început războiul la 17 septembrie 1939, când Armata Roșie a intrat în Polonia, în urma semnării pactului de neagresiune și a protocolului secret. Existența acordului de neagresiune între Germania nazistă și URSS a fost explicată ca o necesitate venită în urma unor negocieri fără rezultat cu Marea Britanie și Franța. Astfel, Stalin s-ar fi văzut obligat să încheie pactul de neagresiune după ce Anglia și Franța ar fi refuzat să formeze o coaliție antinazistă. Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-și garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă față armatei germane, astfel că prin decizia sa ar fi căutat doar să câștige timp.

De asemenea, se neagă faltul că invazia Poloniei a fost legată de semnarea actului adițional al pactului Ribbentrop-Molotov. Mai mult, Polonia este prezentată întotdeauna ca agresor. În realitate, URSS a semnat pactul de neagresiune cu Germania nazistă și un acord secret privind împărțirea Europei în sfere de influență. URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia și a instala guverne marionetă în Țările Baltice. Pactul Ribbentrop-Molotov conținea un protocol secret care împărțea teritoriile României, Poloniei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Finlandei în „sfere de influență” germane și sovietice. Kremlinul a negat existența protocolului secret al pactului dintre Hitler și Stalin până în 1992, iar în august 2019 la cea de a 80-a aniversare a fost dat publicității acest document secret. Mai mult, propaganda sovietică și apoi propaganda rusă au prezentat ocuparea teritoriilor din Estul Europei (Finlanda, Țările Baltice, Polonia, Basarabia și Bucovina de Nord) ca un act de eliberare, iar cei care refuză să accepte punctul de vedere oficial rus sunt demonizați și caracterizați drept rusofobi, fasciști și mistificatori ai istoriei. Istoricii Kremlinului continuă să pretindă că URSS nu a fost un stat agresor, deși protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov este o încălcare evidentă a dreptului internațional. Rusia nu dorește să recunoască această crimă internațională pentru că ea continuă să o comită prin anexarea Crimeei și ingerința în Ucraina. Ignoranța noastră asupra istoriei secolului al XX-lea permite astfel de campanii de dezinformare și de denaturare a istoriei. De aceea Rezoluția Parlamentului European este un prim pas important prin condamnarea pactul și eforturilor de dezinformare și denaturare a istoriei, și prin promovarea zilei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor regimurilor totalitare.